Nu mai vedem nimic în jurul nostru, ne vedem... înşine în oglindă. Răsfăţul acumulat în fiecare dimineaţă, în aceeaşi oglindă, ne bagă glumele în "răspăr" sau, în cel mai rău caz, în părul din propriul arsch. Şi înjurăm, asta ne rămâne de făcut, iar dacă nu putem s-o facem (proliferarea de înjurături) în faţa oglinzii, o... dârdâim pe site-uri anonime, (aproape invizibile). Scriu la figurat, dar gândesc intransigent.
Şi-acum, unde-mi mai pleacă ochii care nu "vede"?
Sursă foto: http://www.swabianidols.de/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu